De la bunele practici la promovarea drepturilor omului

 

În fiecare an, în Colegiul Naţional Spiru Haret, din Bucureşti, în data de 12 decembrie, se aniversează Ziua Absolventului, prilej de a reuni elevii de ieri şi elevii de astăzi ai şcolii, pentru a face un interesant schimb de experienţă intergeneraţional. Anul acesta, în organizarea catedrei disciplinelor socio-umane, se derulează sub numele semnificativ Învăţarea prin proiecte: Socio-Activ-Spir – Educaţie pentru Drepturile Omului şi ale Copilului.

Proiectul presupune implicarea elevilor din clasele a XI-a, a X-a şi a IX-a - Ştiinţe sociale,  în activităţi educative privind drepturile omului. Ipoteza de la care a fost gândit proiectul este  aceea de a reuni elevi de diverse vârste, de a crea un cadru educativ care să stimuleze cooperarea şi a face astfel posibil un schimb de opinii pe o temă de larg interes în societatea contemporană: respectarea drepturilor omului. Activităţile se doresc a fi înscrise în bunele practici educaţionale. În proiect, elevii din clasa a XI-a au creat, ca o aplicaţie a celor învăţate în cadrul orelor de sociologie, două chestionare de opinie: unul adresat elevilor mici (clasele a V-a şi a VI-a), altul pentru elevii mari (clasele a XI-a şi a XII-a), pentru a afla în ce măsură problematica drepturilor omului este cunoscută de către elevi. Elevii din clasa a IX-a şi a X-a au adunat o colecţie de cazuri ilustrative de încălcare a drepturilor omului, cazuri care au ajuns să fie jurizate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

În cadrul activităţii din data de 12 decembrie 2014, vor fi prezentare concluziile sondajului de opinie, realizat în perioada 3-14 noiembrie 2014.

Întrebaţi dacă au mai abordat teme legate de respectarea drepturilor omului, elevii mari au răspuns că au discutat despre drepturile omului în cadrul orei de filosofie, la cultură civică, istorie şi dirigenţie. Niciunul dintre ei însă nu a urmat un curs dedicat special drepturilor omului. Ştim că există, încă din anul 2008, aprobată de către Ministerul Educaţiei, o programă a unui opţional, numit Drepturile omului, propus drept curriculum la decizia şcolii.

Cei mai mulţi dintre elevi nu sunt de acord cu pedeapsa cu moartea, în mod analog, cei mai mulţi sunt de părere că drepturile ar trebui să fie respectate indiferent de situaţia materială a celui în cauză. De asemenea, susţin că drepturile omului implică şi îndatoririle lui, ceea ce poate fi considerat o manifestare explicită a unei morale de tip convenţional.

La întrebarea: „În Declaraţia Universală a Drepturilor Omului se menţionează că: Părinţii au drept de prioritate în alegerea felului de învăţământ pentru copiii lor minori. Presupunând că, privind alegerea liceului, opţiunea părintelui este diferită de cea a copilului, ce ar putea face copilul în situaţia dată?”, cei mai mulţi nu au ştiut ce să răspundă, câţiva au sugerat că ar putea fi căutată o cale de mijloc între alegerea copilului şi aceea a părintelui. Nimeni însă nu a făcut vreo referire la eventuale instituţii care să protejeze drepturile copilului minor.

Dintre cele mai sugestive răspunsuri obţinute de la elevii clasei a V-a, mă voi referi pe scurt la câteva. Un elev scrie că a avea un drept înseamnă „să ţi se cedeze prioritatea”. Toţi elevii sunt de acord că şi copiii au drepturi şi numesc dreptul la învăţătură ca prim exemplu. În opinia lor, mai au desigur, dreptul să se joace, dreptul la o familie şi la un adăpost şi la exprimarea opiniei. Putem observa că accentul cade asupra activităţilor pe care le desfăşoară elevii şi, abia mai apoi, se referă la ceea ce ar trebui să facă familia, comunitatea, societatea pentru ei. Ca şi copiii, oamenii mari trebuie să se poată bucura de drepturi. Dar persoanele majore pot beneficia de drepturi pe care persoanele minore încă nu le au. De exemplu, „dreptul de a practica o meserie, de a vota, de a şoferi, dar şi dreptul de a consuma alcool”.

La întrebarea: „Ce ar trebui să facă un om atunci când i s-a încălcat un drept?”, cele mai multe răspunsuri au fost: „Să anunţe persoanele responsabile şi să şi-l ceară”, poziţia asumată denotând un grad considerabil de nedeterminare. În mod concret, e greu de spus ce anume să facă un om căruia i s-a încălcat un drept. Fiecare situaţie este unică şi închisă în propria specificitate.

La întrebarea: „Consideraţi că prin proiectul nostru o să reuşim să atragem atenţia copiilor de la noi din şcoală asupra importanţei drepturilor omului?”, cele mai multe răspunsuri sunt afirmative; iar la întrebarea: „Ce credeţi că o să spună prietenul tău cel mai bun despre implicarea în proiect?”, răspunsul care mi-a atras atenţia a fost: „Dacă este un prieten adevărat mă susţine, dacă nu este, îmi va spune că este o pierdere de vreme.”

O concluzie fermă care se poate desprinde la nivelul opiniilor exprimate de elevii din clasa a VI-a este că: „toţi copiii trebuie să aibă dreptul să aibă drepturi”.

Cei mai mulţi elevi implicaţi în proiect declară că au fost plăcut impresionaţi de faptul că pot să ceară şi să exprime opinii, că au posibilitatea să desfăşoare altfel de activităţi decât cele obişnuite.

În sprijinul educaţiei pentru respectarea drepturilor omului, sunt propuse spre analiză câteva cazuri reprezentative de încălcare a drepturilor şi de reflecţie critică asupra răspunsurilor instituţionale pe care le-au primit (cazuri în care România a fost reclamată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului).

În a doua parte a activităţii, va avea loc o dezbatere privind necesitatea de a respecta drepturile omului, moderată de invitatul special dr. Adrian Bulgaru, cercetător ştiinţific, şef serviciu formare în cadrul Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Aşa se face că de Ziua Absolventului la Spiru Haret, elevii de diverse vârste propun, anul acesta, participanţilor şi o întâlnire tematică, în jurul problematicii complexe a drepturilor omului, corelată atât principiilor democratice ale statului de drept, cât şi cetăţeniei europene active.

La sfârşit de an calendaristic, reflecţia critică asupra respectării drepturilor omului poate fi considerată şi o deschidere pentru ideea generică, de interes, deja anunţată pentru anul următor.

La nivelul Uniunii Europene, anul 2015 este declarat Anul European pentru Dezvoltare, cu intenţia de a fundamenta dezvoltarea pe respectul drepturilor oamenilor. Documentele europene arată că, în acest sens, vor fi promovate cooperarea pentru dezvoltare globală, solidaritatea şi justiţia socială.

     dr. Cristina ŞTEFAN

Colegiul Naţional Spiru Haret, Bucureşti